80% din locuitorii din Podișul Transilvaniei consideră importantă protejarea naturii

București, 24.04.2015 - Cea mai recentă cercetare realizată de Gallup pentru WWF-România în ce privește nivelul de informare și atitudinile populației din Transilvania față de rețeaua europeană de arii protejate Natura 2000 scoate la iveală date îmbucurătoare din perspectiva conservării naturii. Chiar dacă problematica de mediu este secundară priorităților legate de infrastructură și condițiile de trai care sunt percepute ca necesitând îmbunătățiri substanțiale, oamenii înțeleg foarte bine legătura dintre calitatea mediului și calitatea vieții și importanța protejării mediului.

Mai exact, la întrebarea „După părerea dvs., în ce măsură vă afectează calitatea vieții dvs. și a gospodăriei dvs. următorii factori”, situația mediului se află pe primul loc pentru răspunsurile „Mult” și „Foarte mult” – în total, 65% din respondenți au această părere. Următoarele categorii de factori ce sunt percepuți ca influențând calitatea vieții în proporție mare și foarte mare sunt factorii economici (63%), sociali (60%) și factorii politici (59%). În rândul reprezentanților autorităților locale, opiniile sunt puțin diferite, în sensul că aceștia plasează factorii economici pe primul loc (73%), urmați de factorii de mediu (65%), cei sociali (59%) și politici (58%).

Relația de dependență percepută dintre situația mediului și calitatea vieții explică și dorința majorității localnicilor (76%) de a primi în continuare informații legate de problemele de mediu - numai 34% apreciază că sunt destul de bine informați sau foarte bine informați pe acest subiect. De asemenea, acest fapt explică și procentul foarte ridicat al oamenilor care consideră că protejarea mediului este importantă. La întrebarea „Pentru dumneavoastră personal, cât de importantă este protejarea mediului înconjurător”, 80% au răspuns că este „Destul de importantă” sau ”Foarte importantă”, în creștere cu 35% față de rezultatele aceluiași studiu realizat în 2011 de Gallup. Această convingere se manifestă și în rândul reprezentanților instituțiilor locale, 87% afirmând că protejarea mediului e foarte importantă.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1100 de persoane, în vârstă de 18 ani și peste, din zona Podișul Hârtibaciului-Târnava Mare-Olt. Rezultatele sunt reprezentative la nivelul populației investigate, cu o marjă de eroare teoretică de +/- 3.0%. Culegerea datelor a fost realizată în perioada 30 ianuarie-15 februarie 2015.

Câteva probleme de mediu resimțite în Transilvania

Calitatea mediului este percepută în general ca fiind bună, nemulțumirea cea mai mare a localnicilor fiind legată de starea pădurilor – 30% apreciază că starea pădurii este proastă sau foarte proastă, gradul de nemulțumire fiind în creștere față de anul de referință, 2011. Prin comparație, reprezentanții autorităților locale apreciază că apa ar avea o calitate proastă sau foarte proastă (29%).

Chiar dacă evaluarea mediului este per total pozitivă, oamenii încep să fie familiarizați cu conceptele de „încălzire globală” și ”schimbări climatice” și demonstrează un sentiment de îngrijorare privind riscurile sau amenințările ce pot veni din această sferă. La întrebarea privind principalele 3 probleme de mediu care îi îngrijorează cel mai mult, cele mai multe mențiuni au fost înregistrate pentru „calamități naturale”, „schimbări climatice” și „poluarea apelor”. Pe un al doilea palier se situează dezastrele produse de oameni


(scurgeri de petrol, accidentele industriale, etc.) și impactul chimicalelor folosite în produsele de zi cu zi asupra sănătății.

Majoritatea reprezentanților instiuțiilor locale (peste 70%) se consideră foarte familiarizați cu conceptele-cheie de „încălzire globală”, „schimbări climatice” și „biodiversitate”, iar îngrijorările acestora se referă în primul rând la schimbările climatice, impactul chimicalelor folosite în produsele de zi cu zi asupra sănătății și pierderea biodiversității.

Pe un al doilea plan se situează poluarea apelor, utilizarea organismelor modificate gentic în agricultură și dezastrele produse de oameni.

Motivele pentru care Podișul Hârtibaciului-Târnava Mare a fost inclusă în rețeaua Natura 2000

Studiul Gallup a arătat că este în continuare nevoie de lămuriri în ceea ce privește motivele pentru care zona a fost inclusă în rețeaua Natura 2000. Pe scurt, acest lucru se datorează existenței în acest areal a anumitor specii sălbatice de faună și floră și a anumitor habitate (zone naturale) considerate importante din punct de vedere ecologic, rare sau vulnerabile la nivel european și care sunt incluse în anexele celor două directive europene cheie pentru conservarea naturii - Directiva Păsări, adoptată în anul 1979, și Directiva Habitate, adoptată în 1992.

Din punct de vedere al speciilor, în zonă sunt: peste 1.000 de specii de floră din care 10 taxoni de interes european și 11 taxoni de interes național (ex. angelica, arnica, papucul doamnei, orhidee), 27 specii de mamifere din care 5 de interes european (ex. lupul, ursul, vidra), 225 specii de păsări din care 42 de interes european și 76 de interes național (ex. uliul păsărar, uliul porumbar, cristelul de câmp sau ciocănitoarea de stejar), 18 specii de amfibieni din care 10 de interes european (ex. buhaiul de baltă cu burtă roşie sau tritonul), peşti (porcușorul de nisip sau  pietrarul) și circa 600 specii de fluturi din care 6 de interes european și 22 de interes național (ex. albăstrelul argintiu sau fluturele de foc). În ce privește habitatele protejate, în zonă există păduri de stejar pufos, păduri de stejar și gorun, tufărișuri, fânețe și pajiști seminaturale, și altele. Toate acestea sunt cuprinse în 7 situri Natura 2000 și 3 arii protejate de interes național, împreună formând cea mai mare zonă ca suprafață din țară cu statut de protecție, după Delta Dunării.

Beneficiile și obligațiile locuitorilor din siturile Natura 2000

Studiul a mai arătat și faptul că este în continuare nevoie de informații privind beneficiile și obligațiile locuitorilor din siturile Natura 2000. Beneficiile, dincolo de condițiile sănătoase de trai, se traduc în oportunități de dezvoltare a unor afaceri „verzi”, cu produse locale, oferte de ecoturism și valorificarea meșteșugurilor tradiționale, ce se pot promova sub egida Natura 2000. WWF, împreună cu Fundația ADEPT Transilvania și Mihai Eminescu Trust vor publica în perioada următoare (în primă fază în format electronic) un ghid pentru sprijinirea localnicilor în accesarea de fonduri publice (prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și alte programe naționale), ce va detalia subvențiile și plățile la care localnicii au dreptul și care îi pot ajuta să se dezvolte și să-și suplimenteze veniturile.
 
În ce privește obligațiile sau regulile ce trebuie respectate, acestea se referă în esență la evitarea distrugerii sau degradării stării habitatelor și a speciilor pentru care zonele au fost incluse în rețeaua Natura 2000 (enumerate mai sus). Pentru proiectele de investiții, antreprenorii trebuie să se consulte și să obțină aprobarea custodelui sitului, ce are responsabilitatea implementării Planului de management al zonei. Iar pentru a beneficia de plățile compensatorii, localnicii trebuie să respecte condițiile prevăzute în fișele măsurilor corespunzătoare din PNDR.


Studiul Gallup, precum și elaborarea Planului de management și numeroase activități de informare și educație derulate în zona menționată fac parte din proiectul „Pentru Natură şi Comunităţi Locale - Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt”, care este implementat în perioada martie 2011–mai 2015 de WWF-România, în parteneriat cu Fundaţia ADEPT, Fundaţia Mihai Eminescu Trust, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu și Ecotur Sibiu. Acesta este cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional de Mediu și are o valoare de 12.652.463 lei. Mai multe informații: www.natura2000transilvania.ro.

Download comunicatul de presa in format PDF aici.